General Nicolae N.Roman, mesaj de Ziua Sfântului Ilie, Patronul Forțelor Aeriene Române

Președintele Partidului Români pentru România, general maior prof.univ.dr. (rtg) Nicolae N.Roman, fost deputat de Buzău în Parlamentul României a transmis un mesaj de Ziua Sfântului Ilie, Ziua Forțelor Aeriene Române:

„Sfântul Ilie Tesviteanul – patronul Forțelor Aeriene Române
Data de 20 iulie, sărbătoarea importantă a Sfântului Ilie Tesviteanul, reprezintă celebrarea Zilei Aviației Române.
Simbolistica acestei celebrări are legătură cu minunea înălțării la Cer în car de foc a Sfântului Ilie, care încă trăiește viața pământească, fiind primul și singurul sfânt care a urcat în Rai fără să fi murit mai întâi pe pământ.
Aviatorii români se închinau Sfântului Ilie, pentru a fi feriți de pericole. Ca militar de carieră, cunosc importanța Aviației ca armă și componentă tactică a Armatei Române.
Primele mențiuni ale unor zboruri cu baloane cu aer cald sunt din epoca fanariotă deasupra Bucureștiului. În 1874, are loc un prim zbor cu un balon al unor ofițeri români, alături de un ofițer francez.
Acum 132 de ani, în 1893, în cadrul Companiei 1 Telegraf din subordinea Regimentului 1 Geniu, se înființează o primă unitate de aerostieri- baloane condusă de locotenentul Eugeniu Asachi.
Baloanele erau fie lansate în zbor, fie se aflau la ancoră, ca punct avansat aerian de observație. Printre primele momente din istorie când s-au folosit baloane de observație, putem cita, bătălia de la Fleurus din timpul Revoluției Franceze în 1794.
Tradiția aviației românești are între 115 și 119 ani în funcție de momentul la care ne raportăm.
În 18 martie 1906, în Franța, la Montesson, inventatorul bănățean Traian Vuia reușise să se desprindă de la sol cu un avion autopropulsat proiectat și construit de el, dar zborul nu a fost omologat iar avionul nu a fost perfecționat ulterior.
La 17 iunie 1910, pe Câmpia de la poalele Cotrocenilor (unde astăzi este Mall-ul Afi Palace), ardeleanul Aurel Vlaicu efectua un zbor complet demonstrativ cu un avion proiectat și construit de el pe Dealul Arsenalului Armatei (unde azi este Palatul Parlamentului), sperând să obțină producția de serie de la statul român pentru a crea o primă escadrilă de avioane românești.
Destinul a făcut însă ca Aurel Vlaicu să moară în 1913, încercând să treacă lanțul Carpaților, iar primele avioane aflate în dotarea Armatei Române să fie unele franceze produse de Louis Bleriot.
La 16 decembrie 1910, la Issy les Moulineaux, olteanul Henri Coandă zbura pentru prima dată cu un avion cu reacție pe care-l prezentase prima oară la Salonul Aeronautic de la Paris din octombrie 1910.
În iunie-iulie 1913, acum 112 ani, la debutul celui de Al Doilea Război Balcanic, Armata Română avea Secția II Aviație care era dotată cu 13 avioane monoplan, 11 Bleriot și 2 Farman.
Aș mai cita aici și contribuția la construcția de avioane a lui Ion N Romanescu, fiul Primarului Craiovei, Nicolae Romanescu. Născut în 1895, acesta a construit un aeroplan în 1915, după ce anterior, în 1913 zburase cu un altul de pe Dealul Copou din Iași. Ion (Jean) Romanescu a luptat în Franța, în Primul Război Mondial. A fost doborât la Sissone în misiune, la 1 noiembrie 1918, cu 10 zile înainte de semnarea Armistițiului de la Compiegne.
Aviația Militară Română avea să facă proba vitejiei și bărbăției în cele două Războaie Mondiale, ulterior fiind dezvoltată și aviația civilă, sanitară și utilitară.
Urez camarazilor mei din Aviația Română un călduros „La Mulți Ani!” și tradiționalul „Cer senin!” iar tuturor celor care azi își celebrează ziua numelui, le urez ca Sfântul Ilie, celebrat azi să îi binecuvânteze!”