Vinerea Mare, cunoscută și sub denumirea de Vinerea Patimilor, este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin, marcând ziua în care Iisus Hristos a fost crucificat și a murit pe Golgota. Această zi deosebită este sărbătorită înainte de Învierea Domnului, care are loc duminică, în timpul Săptămânii Mari, fiind parte a Triduumului Pascal – perioada de trei zile care încheie Postul Mare și care cuprinde Joia Mare, Vinerea Mare și Sâmbăta Mare.
Semnificația Vinerei Mari
Vinerea Mare este o zi de aducere aminte a jertfei supreme a lui Iisus Hristos, care a ales să moară pe cruce pentru a-și răscumpăra omenirea și a-i elibera de păcate. Prin sacrificiul Său, Iisus a demonstrat dragostea sa nesfârșită pentru oameni și a deschis calea mântuirii și a vieții veșnice.
În timpul Vinerei Mari, credincioșii se adună în biserică pentru a participa la slujbele speciale și la procesiuni, amintindu-și de suferințele și de moartea lui Iisus. Această zi este, de asemenea, un moment propice pentru meditație și rugăciune, în care credincioșii își exprimă recunoștința și compasiunea față de Mântuitor.
Tradiții și obiceiuri
În cadrul Vinerei Mari, se desfășoară o serie de tradiții și obiceiuri menite să aducă în prim-plan semnificația acestei zile. Iată câteva dintre cele mai cunoscute:
- Post și abținere: Credincioșii sunt îndemnați să postească și să se abțină de la mâncare și băutură în Vinerea Mare, ca semn de solidaritate și compasiune față de suferința lui Iisus.
- Procesiuni și rugăciuni: În multe țări, procesiunile religioase sunt organizate pe străzi, unde participanții poartă icoane și cruci, reprezentând calea Crucii, retrăind astfel drumul lui Iisus spre Golgota.
- Slujba Prohodului: În Biserica Ortodoxă, se oficiază Slujba Prohodului, care constă în citirea unor imne funebre în memoria lui Iisus Hristos, subliniind în același timp speranța Învierii.
- Venerarea Crucii: În bisericile catolice și protestante, credincioșii sunt invitați să vinereze crucea într-un gest de venerație și recunoștință pentru sacrificiul lui Iisus. Aceasta poate include sărutarea Crucii sau așezarea unor flori în fața ei.
- Rugăciunea celor 14 momente ale Crucii: Aceasta este o practică tradițională în care credincioșii se roagă și meditează asupra celor 14 momente cheie din suferința și moartea lui Iisus, pe măsură ce a fost dus spre răstignire.
- Tăcere și reculegere: Mulți credincioși aleg să-și petreacă Vinerea Mare în tăcere și reculegere, evitând activitățile zgomotoase sau distracțiile lumesti, pentru a se concentra asupra semnificației acestei zile.
- Acte de caritate și milostenie: În spiritul sacrificiului și iubirii lui Iisus, unii credincioși aleg să se implice în acte de caritate și milostenie în Vinerea Mare, ajutând persoanele aflate în nevoie sau participând la proiecte de voluntariat.
Conform tradiției, în Vinerea Mare nu este recomandat să consumăm urzici sau să folosim oțet, deoarece se spune că Iisus a fost bătut cu urzici pe cruce și i s-au oferit buzele udate cu oțet.
Vinerea Mare este o zi fără liturghie, adică nu se oficiază nicio Sfântă Liturghie. Ceremonia principală a zilei constă în scoaterea Sfântului Epitaf din altar și așezarea lui pe o masă în mijlocul bisericii. Se crede că acest gest simbolizează retrăirea coborârii lui Hristos de pe cruce și pregătirea trupului Său pentru înmormântare.
Se spune că cei care trec de trei ori pe sub Sfântul Aer nu vor avea dureri de cap, mijloc și șale în cursul anului, iar dacă își șterg ochii cu marginea epitafului, nu vor suferi de dureri de ochi.
În seara Vinerei Mari, se cântă Prohodul și se înconjoară biserica cu Sfântul Epitaf, care simbolizează trupul Mântuitorului. După procesiunea din jurul bisericii, Sfântul Epitaf este așezat pe Sfânta Masă din altar, unde rămâne până la Înălțare. Așezarea pe Sfânta Masă reprezintă înhumarea Domnului.
La finalul slujbei de seară din Vinerea Mare, femeile merg la morminte, aprind lumânări și jelesc morții. Uneori, preotul împarte florile aduse, care erau considerate a avea proprietăți terapeutice. În trecut, oamenii plecau acasă cu lumânările aprinse, ca să afle și morții despre sărbătoarea ce urmează. Aceștia înconjura casa de trei ori și, când intrau, se închinau și făceau câte o cruce cu lumânarea aprinsă în cei patru pereți sau doar la grinda de la intrare și păstrau lumânarea pentru vremuri grele.
Se crede că, dacă plouă în Vinerea Mare, anul va fi roditor, iar dacă nu, va fi sărăcit. Unii cred că, dacă se scufundă în apă rece de trei ori în această zi, vor fi sănătoși tot anul.
Unii obișnuiesc să afume casa cu tămâie în Vinerea Mare, înconjurați de trei ori în zorii acestei zile, pentru a proteja casa și pomii de dăunători.
În Vinerea Mare, este recomandat să evităm lucrările agricole, în special mersul pe câmp, semănatul sau alte activități similare. Această zi mai poartă și numele de Vinerea Seacă, deoarece se crede că tot ce se seamănă în această zi nu va aduce roade. În Vinerea Mare, nu se sacrifică păsări și animale.
Aceste tradiții și obiceiuri, transmise din moși-strămoși, fac parte din cultura și spiritualitatea creștină. Ele ajută la menținerea legăturii cu trecutul și cu înțelepciunea populară, iar respectarea lor reprezintă o formă de venerație a evenimentelor sfinte și a jertfei lui Iisus Hristos. Prin urmare, Vinerea Mare rămâne o zi de mare însemnătate pentru credincioși, fiind marcată de tradiții, rugăciuni și momente de reculegere și meditație.
În Vinerea Mare este interzis spălatul, nu se coase şi nu se face curăţenie.
