În noaptea de 13 iunie, Orientul Mijlociu a fost aruncat într-o criză de proporții istorice, după ce Israelul a lansat un atac masiv asupra teritoriului iranian, vizând centre nucleare, instalații militare și lideri-cheie din aparatul de comandă al Republicii Islamice. Confirmările oficiale de la Teheran indică faptul că în urma raidurilor au fost uciși comandantul Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice, generalul Hossein Salami, și șeful Statului Major General, generalul Mohammad Bagheri, alături de alți peste 20 de oficiali militari și experți nucleari de rang înalt.
„Entitatea criminală nu va scăpa nepedepsită pentru această crimă monstruoasă. Poporul iranian poate fi sigur că nu va exista nicio întârziere sau retragere”, a declarat liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, într-un discurs televizat.
Atacul israelian, denumit Operațiunea Leul Ascensor, a fost coordonat cu o precizie remarcabilă. Potrivit informațiilor oferite de armata israeliană și surse din serviciile de informații, în operațiune au fost implicate 200 de avioane, iar unele dintre lovituri au fost realizate cu drone și arme ascunse în Iran de agenți Mossad.
„Răspunsul nostru nu va fi ca nimic din ce ați văzut până acum. Suntem gata să ne apărăm. Nu vă promitem doar succes, ci și o schimbare fundamentală”, a transmis șeful Statului Major israelian, Eyal Zamir.
Israelul susține că a distrus o parte semnificativă din arsenalul de rachete balistice iraniene și că a vizat instalațiile nucleare de la Natanz și Fordow. AIEA a confirmat distrugerea facilităților supraterane de la Natanz și contaminarea radioactivă în interiorul complexului, dar a precizat că nu s-au înregistrat scurgeri în exterior.
Iranul a reacționat imediat printr-o primă rundă de represalii, lansând sute de drone și rachete asupra teritoriului israelian. Tel Aviv și Ierusalimul au fost lovite, iar autoritățile israeliene au ordonat populației să rămână în apropierea adăposturilor. Potrivit rapoartelor, resturi de rachete au căzut în zone rezidențiale, iar Ministerul Apărării a fost vizat în mod direct.
„Rachetele iraniene vor veni. Vor fi valuri, vor fi lovituri puternice. Dar suntem pregătiți pentru un conflict lung”, a declarat premierul Benjamin Netanyahu, menționând că ordinul de atac asupra Iranului a fost emis în noiembrie 2024.
În paralel, Teheranul a rupt legătura cu SUA privind negocierile nucleare, iar Ministrul de Externe iranian a acuzat Washingtonul de complicitate: „Fără coordonarea cu SUA, acest atac nu ar fi fost posibil. Ei poartă responsabilitatea efectelor aventurii sioniste.”
Escaladarea a declanșat reacții internaționale rapide. Arabia Saudită, Turcia, Rusia și Ucraina au condamnat atacul Israelului, în timp ce Consiliul de Securitate al ONU a fost convocat de urgență. Moscova a transmis condoleanțe Iranului și a acuzat Tel Avivul de încălcarea dreptului internațional. În același timp, prețul petrolului a crescut cu aproape 9%, semnalând impactul economic global al conflictului.
Statele Unite au negat implicarea directă, însă fostul președinte Donald Trump a declarat că „nu există surprize” și că „Iranul trebuie să facă o înțelegere cât mai are ce salva din Imperiul său. Altfel, urmează ceva mult mai rău.”
Pe fondul tensiunilor, Israelul și-a închis ambasadele din întreaga lume și a mobilizat zeci de mii de rezerviști. Iranul, la rândul său, a lansat operațiunea „Adevărata Promisiune 3” și a anunțat că nu va înceta programul său nuclear, în ciuda pierderii unor figuri-cheie ale acestuia.
„Nu noi am început războiul, dar noi vom scrie ultimul capitol”, a declarat guvernul iranian, anunțând represalii „hotărâte și proporționale”.
Conflictul pare departe de a se încheia, iar următoarele ore sunt cruciale. Cu zeci de morți, sute de rachete lansate și poziționări geopolitice în schimbare, lumea urmărește cu tensiune posibilul declanșator al unui nou război regional de proporții.