Peste 500.000 de români își serbează onomastica de Sfântul Vasile! Tradiții, superstiții și povestea sfântului care „păzește de duhuri rele”

Astăzi, 1 ianuarie, peste 500.000 de români petrec de ziua lor, marcând onomastica de Sfântul Vasile cel Mare. Considerat unul dintre cei mai mari teologi ai creștinătății și „păzitor de duhuri rele”, Sfântul Vasile este sărbătorit cu obiceiuri și superstiții vechi de sute de ani.

Pe lângă cei care poartă numele Vasile, sunt serbați și cei cu derivate precum Vasilică, Vasilache, Sile, Sică, Vasi, Vasilica sau Vasila. În tradiția populară, ziua de Sfântul Vasile are o semnificație aparte, pentru că marchează și începutul noului an – una dintre cele mai mari sărbători cu cruce roșie din calendar.

Legendele spun că, în această zi, este bine să verși vin pe masă, să spargi un pahar alb sau să dai de pomană unui sărac, ca să ai noroc tot anul. Se mai crede că dacă prima persoană care intră în casă pe 1 ianuarie este bărbat, vei avea parte de noroc tot anul. Tot de Sfântul Vasile, copiii merg cu sorcova și urează sănătate și belșug, iar la țară se aud zgomote de bice și buciume – totul pentru alungarea duhurilor rele.

Sfântul Vasile s-a născut în Pont, în jurul anului 329, și a murit în Cezareea pe 1 ianuarie 379. A fost episcop al Cezareei, mitropolit al Cappadociei și exarh al Pontului, cu o influență uriașă între Balcani, Mediterană, Marea Egee și până la Eufrat. A luptat pentru drepturile clerului, a pus accent pe pregătirea spirituală a preoților și a construit un adevărat complex filantropic, numit de credincioși Vasiliada, pentru săraci și bolnavi.

Numele Vasile provine din grecescul „basileios”, adică „rege” sau „împărat”. În unele zone, Sfântul Vasile este văzut ca un adevărat apărător al creștinilor și un simbol al norocului de Anul Nou. Se spune că „păzitor de duhuri rele”, el asigură liniștea și norocul celor care îi poartă numele.

Dincolo de petreceri și urări, credința populară spune că dacă dormi de Sfântul Vasile, vei fi leneș tot anul, iar dacă te speli pe față cu un prosop în care ai pus un ban de aur sau de argint, vei fi curat și sănătos. „Cum e ziua de Anul Nou, așa va fi tot anul”, zice vorba din bătrâni: dacă ninge, va fi un an îmbelșugat, dacă e senin, oamenii vor fi sănătoși.

Românii nu uită nici de obiceiuri culinare: de Anul Nou, se fierbe cap de porc pentru bogăție și se bea mult vin, „că atât cât vom bea, tot așa vom avea și sânge în obraji”.

Pe 1 ianuarie, casele răsună de urările „Semănatului”, „Plugușorului” sau „Vasilica”, iar la final, toți speră ca norocul și sănătatea să îi însoțească tot anul, sub protecția Sfântului Vasile.