Creșterea economică a Chinei în al doilea trimestru al anului 2023 a înregistrat o încetinire marcantă, ajungând la 0,8% față de 2,2% în primul trimestru. Chiar dacă această cifră pare să fie un semn de îmbunătățire în termeni anuali, cu o creștere de 6,3%, analiștii se tem că Beijingul s-ar putea să nu atingă ținta propusă de 5% pentru întreg anul.
În contextul unei economii în schimbare, China a confruntat și o deflație de 0,3% în luna iulie, fiind prima astfel de situație în ultimul an. Aceasta a fost însoțită de o scădere a exporturilor și importurilor, marcând posibile semnale de alarmă pentru principalii parteneri comerciali ai țării.
Președintele american Joe Biden nu a stat deoparte în privința acestei situații, descriind economia Chinei ca fiind o „bombă cu ceas”. Măsuri precum ordinul executiv semnat recent, care vizează restricționarea investițiilor americane în tehnologiile chineze sensibile, subliniază gravitatea îngrijorărilor SUA față de stabilitatea economică a Chinei și posibilele implicații la nivel global.
Bloomberg a mers chiar mai departe, caracterizând economia Chinei ca fiind într-o „spirală descendentă”. Factori precum declinul exporturilor, un nivel record de șomaj în rândul tinerilor și deflația persistentă ar putea pune Beijingul într-o poziție dificilă. Problemele din sectorul imobiliar, împreună cu politicile interne, par să agraveze situația.
Pentru a îndrepta această traiectorie, liderul chinez Xi Jinping ar putea fi nevoit să reconsidere unele politici care afectează mediul de afaceri, dar și să echilibreze ambițiile sale globale, precum inițiativa One Belt, One Road, în fața acestei crize economice interne.
În aceste vremuri de incertitudine, ochii lumii sunt ațintiți asupra Chinei, așteptând să vadă cum va reacționa cea mai mare economie din Asia în fața provocărilor actuale.