Plx 203/2025, atacat la CCR!

Plx 203/2025 are anumite prevederi care au trezit dorința AUR și SOS România de a o ataca la CCR.

Deputatul AUR Sorin Titus Muncaciu a scris pe Facebook:

„În Parlament se încearcă acum atacarea la Curtea Constituțională a legii care schimbă regulile retrocedării imobilelor către minorități și culte religioase.
Recent a fost adoptată o lege care modifică OUG 83/1999, OUG 94/2000 și Legea 165/2013, acte ce reglementează retrocedarea bunurilor confiscate în perioada comunistă.
Noua lege ridică însă probleme serioase:
Permite ca o cerere de retrocedare să fie considerată valabilă chiar dacă are doar „elemente de identificare generice”. Practic, nu există o definiție clară a acestor „elemente generice”, iar interpretarea lor este lăsată la latitudinea autorităților sau instanțelor. Asta creează un risc uriaș de abuzuri și incertitudine juridică.
Extinde termenele pentru minoritățile naționale și culte religioase, care pot formula cereri mult mai mult timp decât cetățenii români majoritari. În timp ce un român are maximum 180 de zile să facă o astfel de solicitare, minoritățile beneficiază de până la 370 de zile, plus posibilitatea suspendării termenului dacă anumite documente sunt în curs de restaurare sau declasificare.
Toate acestea ridică probleme de neconstituționalitate, pentru că:
încalcă principiul egalității în fața legii (art. 16 din Constituție),
afectează securitatea circuitului civil și previzibilitatea normelor,
încalcă standardele europene referitoare la dreptul la un proces echitabil și la tratament egal.
Mai mult, legea a trecut cu probleme procedurale. Deși era o lege organică, care trebuia adoptată cu majoritatea membrilor fiecărei Camere, la Senat a fost respinsă, fiind adoptată doar în Camera Deputaților cu majoritatea necesară.
Acum, pentru a putea ajunge în fața Curții Constituționale, sesizarea are nevoie de semnăturile a cel puțin 25 de senatori sau 50 de deputați. Se poartă negocieri intense pentru strângerea acestor semnături.
În final, efectul acestei legi ar putea fi o discriminare evidentă: minoritățile și cultele primesc avantaje clare în procedura de retrocedare, în timp ce românii majoritari sunt supuși unor condiții mai stricte și termene mai scurte.
Este un subiect esențial pentru statul de drept și pentru respectarea Constituției. Vom vedea dacă va fi trimisă la CCR pentru controlul constituționalității.”