Evenimentul „Gala Tezaure Umane vii”, care se desfăşoară sub egida Ministerului Culturii, prin Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, îi omagiază pe toți deţinătorii acestui titlu din anul 2023.
Din partea Ministerului Culturii, participă dl. subsecretar de stat dr. Costel-Cristian Lazăr, doamna prof. univ. dr. habil. Gabriela Nedelcu-Păsărin, președintele Comisiei de Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial din România.
Mai participă, de asemenea, prof. univ. dr. habil. Narcisa Știucă – Univ. București, Facultatea de Litere, CS I Dr. Corina Mihăiescu – Institutul de Etnografie și Folclor ,,Constantin Brăiloiu,, al Academiei Române, CS II dr. Constantin Secară – Institutul de Etnografie și Folclor,, Constantin Brăiloiu,, al Academiei Române, dr. Dorel Marc, dr. Silvestru Petac, dr. Natalia Grădinaru și alți specialiști.
În cadrul conferinței, managerul CJCPCT Cluj, Drd. Adriana Irimieș, suștine prelegerea cu titlul „Elemente de patrimoniul cultural imaterial, care fac parte din moștenirea culturii tradiționale din județul Cluj”.
Manifestarea de decernare a titlurilor onorifice „Tezaure Umane Vii” 2023 se va desfăşura în sala Teatrului Municipal Baia Mare, începând cu ora 16:00. Participă meșterul fierar Simion Drînda (Tezaur Uman Viu) și consultantul artistic din cadrul CJCPCT Cluj, Claudiu Cubleșan.
Simion Drînda sau „Simionu’ Florii”, așa cum este cunoscut în zonă, are 72 de ani și provine dintr-o familie de fierari, tatăl și bunicul patern practicând aceeași meserie. A crescut ajutând și învățând de mic în atelierul tatălui său, iar din 1975 (adică la 25 de ani) și-a deschis propria fierărie în care a lucrat intensiv până acum câțiva ani.
Dosarul de candidatură pentru titlul de Tezaur Uman Viu, care i-a fost acordat în acest an de de Ministerul Culturii, a fost depus de echipa de cercetare a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, in urma unor vizite în atelierul căuaciului, beneficiind de sprijinul Marianei Pleșa, de la Primăria din Măguri-Răcătău.
Sursa foto: CJCPT Cluj
