Dr. Sorin Titus Muncaciu a scris pe Facebook un mesaj în care a prezentat motivația protestului:
Dragi buzoieni, weekendul trecut, românii din întreaga țară au umplut Piața Universității din București pentru a cere dreptate și respectarea democrației.
Acum este rândul nostru să demonstrăm că Buzăul nu tace în fața abuzurilor!
Sâmbătă (18 ianuarie 2025, n.a.), haideți să ne adunăm în Piața Daciei și să plecăm împreună spre Prefectură, pentru a le transmite un mesaj clar: nu vom mai tolera corupția și incompetența!
În 6 decembrie 2024, turul al doilea al alegerilor prezidențiale din România s-a anulat, prin decizia Curții Constituționale a României. Biroul Electoral Central a dispus încetarea votului în Diaspora. În acel moment, Autoritatea Electorală Permanentă a României a consemnat 53 675 voturi exprimate deja.
Întrerupându-se turul al II-lea al alegerilor prezidențiale, s-a anulat și rezultatul turului I în care votaseră 9 465 085 români, ceea ce însemna 53% din totalul românilor cu drept de vot înscriși în lista electorală permanentă.
Interpretând abuziv Articolul 83 din Constituția României, Președintele României Klaus Iohannis a decis să rămână în mandat, deși cel de al doilea mandat și ultimul expira pe 21 decembrie 2024.
„Art. 83 – Durata mandatului prezicează:
(1) Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului.
(2) Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales.
(3) Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă”.
Președintele României a invocat Aliniatul 2, dar el nu întrunește condițiile Aliniatului 3. Nu a fost prelungit prin lege organică pentru că nu este nici stare de război și nici de catastrofă.
La 21 decembrie 2024, ca urmare a alegerilor parlamentare din 1 decembrie 2024, s-a constituit noul Parlament al României. Noul Președinte ales al Senatului, Ilie Bolojan nu a luat act de de Articolul 98 din Constituția României Aliniatul 1: „1) Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor”. Președintele României se află în imposibilitate temporară de a-și exercita atribuțiile.
Mai mult decât atât, la 23 decembrie 2024, aflat în situația de ilegitimitate, Președintele României a asistat la depunerea jurământului de către Guvernul format de către Marcel Ciolacu, omul politic pe care l-a nominalizat ilegal să formeze Guvernul.
Societatea civilă a solicitat Președinției și Guvernului să nominalizeze actorul statal identificat de CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Țării) care ar fi viciat rezultatul turului I al alegerilor prezidențiale din România. Prin vocea Președintelui României și a Ministrului Afacerilor Externe, am aflat că nu poate fi nominalizat sau acuzat un stat fără probe evidente. Așadar, de facto, cele două instituții au admis absența probelor.
În consecință, Guvernul Ciolacu, fiind numit de un Președinte al României ilegitim este ilegitim.
În consecință subliniem că este necesar să admitem:
1.Abuzul instituțional al Curții Constituționale a României care a întrerupt un tur de alegeri și a anulat rezultatul primului tur al alegerilor fără dovezi de ilegalitate.
2.Ilegitimitatea ocupării mandatului de Președinte al României de către Klaus Werner Iohannis și implicit ilegitimitatea mandatului de Prim Ministru al lui Marcel Ciolacu.
3.Abuzul instituțional al Președintelui Senatului care refuză să preia interimatul funcției prezidențiale.
4.Reluarea fără întârziere a alegerilor prezidențiale direct cu turul al doilea care trebuia să se fi desfășurat la 8 decmebrie 2024 și care începuse deja în Diaspora cu 48 ore mai devreme.
5.Respectarea dreptului de vot și a opțiunii celor aproape 9,5 milioane de români care au votat în turul 1 al alegerilor care au fost anulate fără dovezi.”