China va aloca anul acesta 245,6 miliarde de dolari pentru apărare, menținând același ritm de creștere de 7,2% ca în anii precedenți. Decizia vine într-un context tensionat, cu exerciții militare extinse în Pacific, presiuni asupra Taiwanului și conflicte sporadice în Marea Chinei de Sud. Suma a fost inclusă într-un raport al Ministerului chinez de Finanțe, care urmează să fie analizat de Adunarea Națională a Poporului (ANP) în cadrul sesiunii legislative anuale, scrie agenția EFE.
Premierul Li Qiang a subliniat, în discursul său de deschidere al ANP, că țara asiatică nu va renunța la consolidarea capacităților sale militare, considerând acest lucru esențial pentru securitatea națională. „Ne vom menține eforturile de consolidare a pregătirii pentru luptă și de protejare a suveranității naționale”, a afirmat liderul chinez, confirmând astfel că Beijingul nu intenționează să reducă cheltuielile pentru apărare.
China și-a justificat această politică printr-un discurs defensiv, insistând că expansiunea sa militară este „complet necesară”. Săptămâna trecută, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Lin Jian, a declarat că „cheltuielile noastre limitate pentru apărare răspund nevoii de a ne apăra suveranitatea națională, securitatea și interesele de dezvoltare”. Acesta a reacționat și la propunerea fostului președinte american Donald Trump de a reduce cheltuielile militare globale, cerând ca „marile puteri să dea exemplu mai întâi”.
Totuși, experții internaționali susțin că bugetul militar real al Chinei ar putea fi mult mai mare decât cel anunțat oficial, întrucât Beijingul investește constant în modernizarea armatei. În 2024, China a prezentat noul avion de luptă stealth J-35A, destinat să rivalizeze cu modelul american F-35, a început construcția unui al patrulea portavion și a testat cea de-a treia navă de acest tip. Mai mult, lansarea unei rachete balistice intercontinentale în Pacific a ridicat întrebări privind programul său nuclear, despre care unele rapoarte afirmă că ar putea depăși 1.000 de focoase nucleare până în 2030.
În ultimii ani, președintele Xi Jinping a insistat că armata trebuie să fie pregătită pentru luptă, mai ales în relația cu Taiwan, pe care China îl consideră o „provincie rebelă”. Învestirea președintelui taiwanez William Lai, văzut de Beijing drept un susținător al independenței, a intensificat tensiunile. Drept răspuns, China a organizat două exerciții militare de amploare în apropierea insulei în 2024, la care s-au adăugat recent alte manevre cu foc viu.
În paralel, confruntările dintre China și Filipine în Marea Chinei de Sud continuă să se intensifice, în timp ce Beijingul își extinde prezența militară și în Pacific. Cel mai recent exercițiu militar desfășurat la 629 de kilometri sud-est de Sydney, în apele internaționale, a provocat proteste din partea Australiei, care a acuzat China că nu a oferit un avertisment prealabil.
În aceste condiții, bugetul mărit al apărării anunțat de Beijing consolidează ambițiile Chinei de a deveni o putere militară dominantă, chiar dacă această strategie amplifică îngrijorările internaționale privind stabilitatea în regiune.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți F5xMedia și pe 