Violențele din Franța influențează cursa pentru prezidențialele din 2027

Jafurile și violențele din Franța, produse în weekend, ar putea schimba raportul de forțe înaintea alegerilor prezidențiale din 2027, potrivit unei analize Politico. Marine Le Pen încearcă să profite de criză, în timp ce principalii săi adversari își ajustează pozițiile.

Marine Le Pen se prezintă drept candidata capabilă să restabilească ordinea și respectarea legii. Duminică, ea le-a transmis francezilor că reprezintă alternativa unei „Franțe pacificate”.

Jordan Bardella, președintele Rassemblement National (RN), a adoptat un discurs mai dur și a susținut că formațiunea sa este singura capabilă să restabilească ordinea. El a avertizat că jafurile ar putea lua amploare.

Violențele ar putea însă să se întoarcă împotriva RN, partid acuzat de-a lungul timpului că alimentează tensiunile sociale. „Unii spun că această situație demonstrează că vor izbucni revolte dacă RN ajunge la putere. Dar eu nu cred asta”, a declarat Charles-Henri Gallois, unul dintre consilierii lui Bardella.

Eurodeputata de centru-dreapta Nathalie Loiseau a afirmat că violențele de sâmbătă „avantajează extrema dreaptă”. Ea a mai spus că reprezentanții acesteia „se învârt în jurul violențelor ca niște vulturi”.

Jean-Luc Mélenchon, liderul stângii radicale și posibil adversar al lui Le Pen în turul al doilea, încearcă să își păstreze sprijinul pentru protestatari, dar să se distanțeze de actele de violență. Partidul său, Franța Nesupusă, a susținut protestele elevilor care au precedat revoltele.

Poziția stângii radicale ar putea fi slăbită după ce Guvernul și adversarii politici au acuzat-o că a contribuit la agravarea situației. Eurodeputatul Raphaël Glucksmann l-a acuzat pe Mélenchon că reprezintă „o rampă de lansare” pentru Marine Le Pen, care ar putea deveni „beneficiara haosului”.

Pentru Édouard Philippe, candidat de centru-dreapta la președinție, criza poate fi o ocazie de a demonstra că este capabil să conducă țara. Fostul prim-ministru încearcă să se distanțeze de Emmanuel Macron, criticat pentru reacția la violențe și pentru lipsa unor măsuri concrete.

Macron a promis că persoanele care au provocat distrugeri vor răspunde pentru faptele lor și a cerut „răspunsuri clare” privind motivele pentru care protestele au degenerat. Luni, premierul Sébastien Lecornu a anunțat restricții de circulație pe timpul nopții în anumite zone, limitarea deplasărilor și interzicerea manifestațiilor publice.

O nouă zi de proteste a fost anunțată pentru sâmbăta viitoare. Există temeri că manifestațiile s-ar putea transforma într-o mișcare de protest de lungă durată, asemănătoare celei a „Vestelor Galbene” din 2018 și 2019.