Iran leagă redeschiderea Strâmtorii Hormuz de concesii americane și de Yemen

Iranul a prezentat, prin ministrul de Externe Abbas Araghchi, o propunere care ar permite redeschiderea Strâmtorii Hormuz în termen de șapte zile, dar numai după acceptarea mai multor condiții de către Statele Unite. Oferta a fost formulată la Adunarea Generală a ONU, după aproape șapte luni de război între Washington și Teheran.

Potrivit propunerii prezentate de Araghchi, ar urma să fie instituită o încetare a ostilităților timp de șapte zile în întreaga regiune, inclusiv în Liban. Iranul mai cere eliberarea a cel puțin 12 miliarde de dolari din activele înghețate, ridicarea sancțiunilor asupra petrolului iranian și încheierea blocadei navale americane.

În schimb, traficul prin Strâmtoarea Hormuz ar fi reluat pe o rută stabilită de Iran și Oman. Autorul analizei publicate de Al Jazeera, Suleiman Al-Aqili, susține că această condiție nu ar reprezenta o revenire la situația de dinaintea războiului, ci ar crea un sistem în care navigația internațională ar depinde de o înțelegere negociată de cele două state.

Strâmtoarea Hormuz este traversată de aproximativ o cincime din petrolul și gazele comercializate la nivel mondial. Potrivit analizei, Iranul solicită deja unor nave o autorizare prealabilă pentru trecere, iar navele care refuză ar fi vizate de acțiuni iraniene.

Teheranul încearcă, de asemenea, să obțină sprijinul Chinei și beneficiază de susținerea Omanului. Autorul consideră că aceste demersuri pot contribui la formarea unui cadru politic regional care ar face dificilă revenirea la principiile anterioare privind libertatea de navigație.

Oferta iraniană ar fi influențată și de calendarul politic american. Teheranul a transmis că preferă un acord înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, în condițiile în care prețurile ridicate la energie exercită presiuni asupra administrației și consumatorilor din Statele Unite.

Un element important al negocierilor îl reprezintă situația din Yemen. Hossein Mohebbi, purtător de cuvânt al Gărzii Revoluționare Islamice (IRGC) și responsabil de dosarul Yemenului, a declarat pentru AFP că încetarea ostilităților în Yemen se numără printre cererile Iranului.

Sursa subliniază însă că această condiție a fost anunțată de IRGC și este posibil să nu figureze în planul prezentat oficial de Araghchi. Nu este clar dacă propunerea formală include și conflictul din Yemen.

Unele relatări susțin că Araghchi ar fi transmis emisarilor americani, cu o zi înainte de anunțarea planului de șapte zile, un document privind o încetare regională a focului pentru până la 60 de zile, redeschiderea treptată a strâmtorii și încetarea blocadei navale americane. Conform acestor relatări, Iranul ar solicita aproximativ 24 de miliarde de dolari din fonduri înghețate și oprirea aplicării blocadei impuse rebelilor houthi.

Existența unui document separat nu a fost confirmată în surse publice. Informația ar putea proveni dintr-o scurgere de informații nepublicată pe scară largă sau dintr-o confuzie mediatică, notează autorul.

Cadrul de 60 de zile ar putea avea legătură cu memorandumul de înțelegere semnat la distanță de președinții Donald Trump și Masoud Pezeshkian la 17 iunie, document care urmărea consolidarea armistițiului și ajungerea la un acord final în termen de 60 de zile.

Washingtonul consideră că memorandumul și-a încheiat parcursul, iar Donald Trump a declarat că armistițiul s-a încheiat. Administrația americană susține că Iranul a încălcat înțelegerea, care și-ar fi pierdut astfel baza politică. Araghchi cere revenirea la acel cadru și a salutat eforturile Chinei de a-l reactiva.

Statele Unite refuză însă condițiile iraniene privind Strâmtoarea Hormuz. Administrația americană a transmis că nu intenționează să revină la termenii memorandumului din iunie și că nu se grăbește, considerând că deține un avantaj în strâmtoare.

The Wall Street Journal a relatat că Donald Trump a respins o ofertă iraniană transmisă prin intermediari. În cadrul acesteia, Iranul ar fi urmat să redeschidă Strâmtoarea Hormuz și să reia negocierile privind programul nuclear în schimbul încetării blocadei navale americane asupra porturilor iraniene. Potrivit oficialilor citați de publicație, Washingtonul a informat Iranul și mediatorii că nu intenționează să ridice blocada.

În analiza sa, Suleiman Al-Aqili susține că miza propunerii nu este doar redeschiderea strâmtorii, ci obținerea unui control efectiv asupra acesteia. O rută stabilită de două state și condiționată de autorizare prealabilă ar transforma, în opinia autorului, strâmtoarea dintr-un spațiu internațional într-un coridor administrat politic.

Autorul avertizează și asupra legăturii dintre Hormuz și Bab al-Mandeb. Iranul vorbește despre permiterea trecerii navelor pe care le consideră „neostile”, în timp ce rebelii houthi afirmă că în Marea Roșie vizează doar Arabia Saudită. În ambele cazuri, navigația ar fi tratată ca un privilegiu acordat în funcție de poziția politică a navelor sau statelor.

Arabia Saudită își poate transporta petrolul pe uscat către porturile de la Marea Roșie pentru a evita Strâmtoarea Hormuz, însă această rută depinde de securitatea Bab al-Mandeb. Potrivit analizei, presiunea iraniană în Hormuz și cea exercitată de houthi în Marea Roșie ar forma astfel două componente ale aceleiași strategii.

Suleiman Al-Aqili consideră că acceptarea unui asemenea acord ar crea un precedent periculos, prin care perturbarea rutelor comerciale vitale ar fi recompensată cu deblocarea fondurilor, ridicarea sancțiunilor și consolidarea influenței regionale. Consecințele nu s-ar limita la statele din Golf, ci ar afecta și țări precum Egiptul, dependent de securitatea Bab al-Mandeb pentru funcționarea Canalului Suez, precum și economiile europene și asiatice dependente de fluxurile de energie.

Opinia exprimată în articol îi aparține autorului și nu reflectă neapărat poziția editorială a Al Jazeera.