Fumatul continuă să fie una dintre cele mai mari provocări de sănătate publică la nivel global. Chiar dacă statisticile arată o scădere treptată a numărului de fumători, peste 1,2 miliarde de oameni încă aprind zilnic o țigară. În același timp, un nou fenomen se răspândește rapid – utilizarea țigărilor electronice, mai ales în rândul tinerilor.
România nu face excepție. Deși campaniile antifumat s-au înmulțit, țara noastră rămâne printre statele europene cu o prevalență ridicată a fumatului, iar noile dispozitive de tip „vape” câștigă teren în orașe și licee.
📊 Câți români fumează?
Conform datelor publicate de Institutul Național de Sănătate Publică și sondajelor Eurobarometru, aproximativ 4 din 10 români fumează zilnic sau ocazional. România depășește media Uniunii Europene, unde rata fumătorilor adulți este în jur de 26%.
Cifrele sunt îngrijorătoare mai ales în rândul tinerilor: peste 30% dintre adolescenții români au declarat că au fumat cel puțin o dată în viață, iar 12% spun că fumează constant. Fumatul începe, în multe cazuri, înainte de vârsta de 16 ani — adesea din curiozitate sau influență socială.
Deși numărul fumătorilor a scăzut ușor după interzicerea fumatului în spațiile publice în 2016, România încă se confruntă cu un nivel ridicat de consum.
🌍 Imaginea de ansamblu: peste 1,2 miliarde de fumători în lume
La nivel mondial, Organizația Mondială a Sănătății estimează că peste 1,2 miliarde de persoane folosesc în continuare produse din tutun. Asta înseamnă că unul din cinci adulți de pe planetă fumează zilnic.
Chiar dacă numărul total de fumători a scăzut în ultimele două decenii, industria tutunului continuă să se reinventeze. În țările cu venituri medii și mici, fumatul rămâne extrem de răspândit. De exemplu:
- în Asia de Sud-Est, rata fumatului masculin depășește 35%;
- în Europa de Est, inclusiv România, se menține în jurul valorii de 30–40%;
- în Africa, procentul este mai mic (10–12%), dar în creștere din cauza expansiunii companiilor de tutun.
În total, fumatul provoacă anual peste 7 milioane de decese directe, la care se adaugă alte 1,3 milioane de morți cauzate de expunerea la fumat pasiv.
🚭 De la tutun la tehnologie: explozia țigărilor electronice
O nouă provocare vine însă dintr-o direcție aparent „modernă”: țigările electronice. Aceste dispozitive care vaporizază lichide cu nicotină au devenit simbolul unei generații care nu mai miroase a fum, dar continuă să inhaleze dependență.
În 2025, estimările globale arată că peste 100 de milioane de persoane folosesc țigări electronice sau dispozitive similare. Dintre aceștia, 86 de milioane sunt adulți, iar cel puțin 15 milioane sunt adolescenți.
În România, piața țigărilor electronice este în plină expansiune. Potrivit datelor comerciale și sondajelor de consum, un român din zece a încercat cel puțin o dată un dispozitiv de tip vape. Fenomenul este vizibil mai ales în mediul urban, în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 25 de ani.
Motivul principal? Arome atractive, prețuri variate, lipsa mirosului neplăcut și percepția (greșită) că aceste produse ar fi mai „sigure” decât țigările clasice.
⚠️ Riscurile reale – între percepție și știință
Specialiștii în sănătate avertizează: deși țigările electronice pot elimina o parte din substanțele cancerigene produse prin arderea tutunului, ele nu sunt lipsite de pericole.
➡️ Lichidele conțin nicotină, o substanță care creează dependență puternică și afectează sistemul nervos central.
➡️ Inhalarea vaporilor încălziți poate introduce în organism compuși toxici, precum formaldehidă și acroleină.
➡️ În unele cazuri, s-au identificat urme de metale grele (plumb, nichel, staniu) provenite din componentele dispozitivelor.
➡️ Pe termen lung, există riscuri de inflamații respiratorii și afectare a vaselor de sânge.
Mai grav este că tot mai mulți tineri încep cu țigările electronice, dar sfârșesc prin a consuma și tutun convențional. Studiile internaționale confirmă că tinerii vaperi au de 3 ori mai multe șanse să devină fumători clasici în anii următori.
💬 Medic pneumolog: „Țigările electronice nu sunt o soluție, ci o altă dependență”
Medicul pneumolog Radu Ionescu, de la Spitalul „Marius Nasta” din București, explică:
„Este o mare greșeală să credem că vapingul e o cale sigură. Mulți pacienți tineri vin cu simptome respiratorii – tuse, senzație de arsură în piept, dificultăți la efort – fără să fi fumat vreodată o țigară clasică. Când îi întreb, aproape toți recunosc că folosesc zilnic țigări electronice.”
Potrivit medicului, cel mai mare pericol este banalizarea nicotinei:
„E o substanță extrem de adictivă. Iar faptul că acum se prezintă într-un ambalaj colorat, parfumat și digital o face mult mai accesibilă copiilor și adolescenților.”
🧠 Efecte asupra adolescenților – o generație vulnerabilă
În România, Ministerul Sănătății a început să includă în campaniile educaționale și informații despre riscurile țigărilor electronice. Studiile arată că vârsta medie de debut pentru fumat sau vapare este 13–14 ani.
Nicotina afectează creierul tinerilor, reducând capacitatea de concentrare și control al impulsurilor. În plus, creează o dependență rapidă – adesea în doar câteva săptămâni.
„Noile produse cu nicotină sunt o problemă socială și educațională, nu doar medicală”, avertizează psihologul Mihaela Enescu. „Ele capitalizează pe ideea de libertate și modernitate, dar cultivă o formă ascunsă de dependență.”
🏛️ Ce se face în România
Autoritățile au început să reglementeze mai strict piața produselor din tutun și a țigărilor electronice, însă provocările rămân mari:
- Reclamele online și influenceri care promovează vapatul sunt greu de controlat.
- Produsele de unică folosință, colorate și cu arome de fructe, sunt ușor de cumpărat.
- Accizele la aceste dispozitive sunt încă mici, ceea ce le face accesibile.
Ministerul Sănătății lucrează la un plan de extindere a interdicțiilor și asupra țigărilor electronice în spațiile publice închise, precum și la o reglementare mai strictă a aromelor.
💸 Costuri uriașe pentru sistemul medical
Consecințele fumatului sunt vizibile nu doar în spitale, ci și în bugetul statului. România cheltuie anual sute de milioane de lei pentru tratarea bolilor asociate consumului de tutun — de la cancere și boli pulmonare, până la accidente vasculare.
În același timp, companiile din industria tutunului rămân printre cei mai mari contribuabili la buget, generând o dilemă economică și morală: taxele pe viciu aduc venituri consistente, dar costurile sociale le depășesc pe termen lung.
🧩 De ce e greu să renunți
Fumatul nu este doar o obișnuință, ci o dependență fiziologică și psihologică. Nicotina acționează direct asupra centrilor plăcerii din creier, creând o senzație de relaxare și satisfacție.
Renunțarea completă necesită timp, voință și uneori tratament medicamentos. În România există centre și linii de consiliere antifumat, dar puțini le folosesc. Mulți români preferă să încerce singuri — iar doar 5–10% reușesc să se lase definitiv.
🔄 Fumatul, între trecut și viitor
În anii ’90, România era una dintre țările cu cel mai ridicat consum de țigări din Europa. Astăzi, fumatul este mai puțin vizibil în spațiile publice, dar nu a dispărut. În schimb, s-a digitalizat: de la țigări clasice la dispozitive inteligente cu lichide aromate.
Fenomenul mondial se mută de la fum la vapori, dar esența rămâne aceeași — dependența de nicotină.
