Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat vineri că a acceptat în cele din urmă ca Finlanda să adere la NATO, urmând ca parlamentul de la Ankara să ratifice aderarea acestei țări, însă nu este de acord și cu aderarea Suediei.
„Am decis să lansăm în parlamentul nostru procesul de aderare a Finlandei la NATO”, a declarat Erdogan după o întrevedere avută la Ankara cu preşedintele finlandez, Sauli Niinisto conform publicației Digi24.ro
Președintele Turciei speră ca votul parlamentului să aibă loc înainte de alegerile legislative programate pe 14 mai. Coaliția condusă de Erdogan deține majoritatea în parlament, iar opoziția nu s-a opus aderării Finlandei la Alianță, astfel încât ratificarea ar trebui să fie o simplă formalitate.
„Vom urma procesul acceptat. Vom îndeplini sarcina care ne-a fost atribuită. Să păstrăm acest cuvânt. Vineri, ne vom întâlni cu președintele Finlandei și ne vom îndeplini promisiunea”, a comentat președintele turc Recep Tayyip Erdogan despre aprobarea probabilă de către Ankara a aderării Helsinki la Alianța Nord-Atlantică.
Ambele țări nordice au cerut să se alăture Alianței în mai 2022. Treptat, statele membre ale blocului nord-atlantic au ratificat instrumentul de aderare. Helsinki și Stockholm sperau să devină membre NATO până la sfârșitul anului, dar procesul s-a împotmolit. Spre deosebire de celelalte 28 de țări, Ungaria și Turcia nu au susținut această propunere.
Varșovia a exercitat presiuni asupra Budapestei. În urma negocierilor cu prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki, prim-ministrul ungar Viktor Orban a promis că va susține în cele din urmă aderarea Suediei și Finlandei, odată ce guvernul și parlamentul vor aproba această decizie.
Votul în Adunarea de Stat este programat pentru 20 martie, dar vicepremierul ungar Zsolt Shemien a solicitat amânarea pentru încă o săptămână. Anterior, Budapesta a mai amânat deja votul. Ungaria se teme de posibilele consecințe ale aderării Helsinki și Stockholm la NATO. Conform lui Mate Kocis, liderul fracțiunii FIDES-Uniunea Civilă Maghiară, unii parlamentari se tem că aceasta ar putea înrăutăți relațiile dintre Rusia și Occident. Cu toate acestea, experții cred că în cele din urmă Budapesta va ceda.
Probleme de acceptare
Lucrurile sunt mai complicate cu Ankara. La început, Turcia a blocat în general procesul de examinare a cererilor din Suedia și Finlanda din cauza problemei kurde. Republica le-a reproșat acestor țări „complicitate la terorism”. Stockholm și Helsinki au refuzat să extrădeze membrii PKK, care este considerată o organizație teroristă în Turcia, la Ankara.
După ceva timp, părțile păreau să fie în stare să cadă de acord. La sfârșitul lunii iunie 2022, aceștia au semnat un memorandum în domeniul securității. În conformitate cu documentul, Helsinki și Stockholm s-au angajat să extrădeze membrii PKK în Turcia și să închidă toate organizațiile asociate structurilor sale de pe teritoriile lor. Până la sfârșitul lunii noiembrie, Ministerul turc de Externe a precizat: pretențiile persistă, așteptările nu sunt justificate, întrucât „nu au fost făcuți pași concreți”. În același timp, ei au subliniat că pretențiile nu privesc Helsinki, ci Stockholm.
Spre deosebire de Finlanda, Suedia a criticat activ Turcia pentru abordarea sa de a rezolva problema kurdă și a găzduit, de asemenea, reprezentanți ai PKK. După un timp, Stockholm a încercat încă să îmbunătățească relațiile cu Ankara. La mijlocul lunii noiembrie, parlamentul țării a adoptat amendamente constituționale pentru a înăspri legea anti-terorism, extinzând răspunderea penală pentru participarea la organizații teroriste și facilitând urmărirea penală a membrilor PKK.
Cu toate acestea, ulterior a izbucnit un scandal în relațiile dintre țări. La sfârșitul lunii ianuarie, Rasmus Paludan, un politician de extremă dreaptă, a ars un Coran în fața ambasadei Turciei din Stockholm. Președintele Recep Tayyip Erdogan a reacționat dur. „Permiteți organizațiilor teroriste să se încurce peste tot și, în același timp, vă așteptați să sprijinim problema aderării la NATO? Nu, asta nu se va întâmpla”, a rezumat liderul turc.
Procesul de intrare a țărilor nordice în alianță a blocat. Totul s-a schimbat la sfârșitul lunii februarie, după ce secretarul de stat american Anthony Blinken și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, au zburat unul după altul la Ankara. Ei au pus presiune activ asupra Turciei. După vizita lor, republica a decis să reia negocierile privind aderarea la NATO a Stockholmului și Helsinki.
În același timp, Suedia a dorit să liniștească Ankara insolubilă și să convoace o conferință pentru a colecta donații de la comunitatea internațională pentru nevoile Turciei și Siriei, afectate de cutremure devastatoare. Inițial, evenimentul a fost programat pentru 16 martie, apoi a fost mutat în data de 20.
Nu împreună, ci separat
Suedia și Finlanda plănuiau să se alăture alianței în același timp. Cu toate acestea, Turcia a vrut să separe aceste procese. La început, Helsinki a refuzat să facă acest lucru, dar apoi și-a anunțat disponibilitatea de a se alătura blocului nord-atlantic fără să aștepte Stockholm.
Pe 2 aprilie vor avea loc alegeri parlamentare în țară, iar autoritățile se străduiesc să grăbească procesul de aderare la alianță. Perspectivele pentru Suedia sunt încă vagi. Potrivit lui Cavusoglu, deși statul scandinav a schimbat legislația și legea de bază, nu s-au întreprins măsuri concrete pentru a contracara finanțarea și propaganda terorismului, precum și recrutarea teroriștilor.
Cu toate acestea, Stockholm speră că aplicarea sa va fi ratificată de summitul NATO, care va avea loc în iulie la Vilnius.
Doctor în științe politice, șeful Departamentului Orientului Apropiat și Post-sovietic al INION RAS Vladimir Avatkov, într-o conversație cu Izvestia, a remarcat că Finlanda dorește cu disperare să se alăture blocului nord-atlantic și chiar acceptă să facă acest lucru fără Suedia.
– Recep Tayyip Erdogan, se pare, este hotărât. El face comentarii foarte dure jurnaliştilor. De exemplu, el a spus că Ankara își va îndeplini promisiunea, dar, în același timp, răspunzând la întrebarea dacă Turcia își va da acordul pentru aderarea Finlandei, a menționat că „indiferent de proces, vom gestiona acest proces”. Acestea sunt ambițiile Republicii Turcie moderne. Ea vrea să gestioneze Alianța Nord-Atlantică și să nu fie condusă, – a explicat turcologul.
El crede că situația cu suedezii este mai complicată.
– Nu a fost nevoie să ardă Coranul, acum vor primi un răspuns abia după alegerile din Turcia. Și pot fi mai multe cerințe. Aceasta este o târguieală și a sta pe două scaune, tradițional pentru Turcia. În general, nimic nou”, a rezumat politologul.
Noi amenințări la adresa Rusiei
Într-un interviu acordat Izvestia, doctor în științe politice, profesor la Universitatea din Sankt Petersburg Natalya Eremina a remarcat că autoritățile turce și președintele Erdogan au convenit personal la un compromis, hotărând să împărtășească intrarea Finlandei și a Suediei în NATO.
— A existat o listă destul de mare de cerințe pentru ambele țări din nordul Europei, iar Finlanda, potrivit liderului turc, a înaintat într-o mai mare măsură spre rezolvarea acestor probleme. Suedia, pe de altă parte, s-a arătat mai puțin pregătită să se conformeze cerințelor. În plus, partea suedeză a declarat chiar că nu poate îndeplini toate aceste cerințe. În special, aceasta se referă la extrădarea persoanelor, pe care Turcia a insistat, acuzându-le de terorism. Suedia nu se grăbește să declare teroriste organizațiile kurde și, în general, tratează cu neînțelegere cererile pe care Turcia le-a făcut, a explicat expertul.
Potrivit politologului, Ankara a afirmat chiar că consideră situația din cadrul NATO ca fiind nedreaptă și netransparentă. Acest lucru se aplică și achizițiilor de arme și posibilității de tranzacționare cu terți. De fapt, Turcia și-a anunțat dorința de a-și reconsidera pozițiile în alianță.
— Lira turcească s-a prăbușit, situația economică din Republica Turcia este foarte grea, sunt necesare investiții, trebuie restabilită producția, trebuie construite case. În general, este necesar să ne redresăm cumva după cutremurele teribile pe care le-a trăit țara, prin urmare, cel mai probabil, negocierile mergeau în această direcție. Este posibil să se fi discutat și despre garanțiile intereselor turcești în Orientul Mijlociu, crede expertul.
Eremina subliniază că Suedia și Finlanda au cooperat activ cu Alianța Nord-Atlantică înainte.
– Puteți spune că s-au logodit deja, dar nu au fost încă căsătoriți. Ei își conduc manevrele militare, participă la diferite exerciții. Acum este vorba, în principal, dacă infrastructura militară a alianței se va apropia de granițele ruse. Presupun că se va apropia. Și asta înseamnă o creștere a riscurilor și, în consecință, o amenințare directă pentru regiunea de Nord-Vest într-o măsură mai mare, pentru că aici vorbim de un posibil blocaj al Mării Baltice, – spune profesorul Universității de Stat din Sankt Petersburg.
Potrivit expertului, această problemă ar trebui luată destul de serios.
– În plus, vorbim despre accesul în Arctica prin Marea Baltică. Aici, bineînțeles, va trebui să acordăm mai multă atenție în mod specific Rutei Mării Nordului. În general, toată această zonă este în pericol. Acest lucru va necesita resurse mari pentru a menține capacitățile de apărare. Deci, pentru Federația Rusă, aceasta este o creștere a cheltuielilor, în primul rând, și o creștere a riscurilor”, a concluzionat politologul.
Sursa partiala de informații: iz.ru
