Generalul maior (rtg) prof.univ.dr. Nicolae N.Roman, deputat de Buzău, Președinte al Partidului Români pentru România a transmis un mesaj dedicat zilei de 1 mai.
Iată textul acestuia:
„ Ziua de 1 Mai este deopotrivă o zi cu semnificații care țin de tradițiile ancestrale germanice dar și balcanice, dar și cu semnificații legate de lupta sindicală și politică.
Tradițional, noaptea de 30 aprilie / 1 mai era celebrată de popoarele nordice ca noapte a spiritelor benefice agriculturii care binecuvântau vara. Oamenii întâmpinau noaptea ce marca simbolic trecerea spre vară cu serbări, mâncare, băutură în jurul marilor focuri aprinse până în zori. La germanici, această noapte se numea Noaptea Walpurgiei când se credea că vrăjitoarele se întâlnesc și adună plantele pentru ritualurile lor, pe care oamenii le doreau benefice, nedorind să atragă asupra lor blestemele acestor vrăjitoare.
Românii celebrau pe 1 Mai Ziua Sfântului Ieremia (denumirea slavă era Armindeni). Se credea că începutul astronomic al verii trebuia întâmpinat cu bucurie și ritualuri pentru invocarea belșugului. Era o zi în care nu se muncea, iar femeile măritate adunau plante medicinale. Fiind și Ziua Pelinului, bărbații obișnuiau să bea vin pelin și să invoce spiritele naturii pentru a proteja roadele câmpului, viile, fânețele și animalele de boli și evenimente naturale extreme (în special de grindină).
Dar oare cum a ajuns 1 Mai să fie Ziua Muncii?
Finalul secolului al XIX-lea marca o creștere a industrializării în Vestul Europei și peste Ocean în SUA, o societate agricolă, industrială și comercială încă de la început. În Vest, Marx și Engels teoretizaseră comunismul egalitarist și ideile socialiste după 1848, iar aceste idei se răspândiseră în societățile industriale din Rusia până în SUA. În SUA, foarte mulți muncitori erau imigranți iar ideile socialiste prinseseră contur, fiind eronat asociate cu anarhismul, curent anti-social care îmbrățișa o răsturnare completă a ordinii prin mijloace cât se poate de dure.
În uzinele americane de mașini unelte, feroviare, de automobile, mașini agricole, țesătorii etc., se lucra peste 12 ore pe zi, nu existau asigurări de boală, accidentele de muncă erau multe și nu existau asigurări în acest sens.
Muncitorii din Chicago, statul Illinois au decis la 1 mai 1886 să ceară ziua de muncă de 8 ore. În acea zi, greviștii s-au înfruntat cu Poliția, rezultând un mort și zece răniți. La 4 mai 1886, muncitorii au ales să reia protestul în Piața Haymarket. O bombă a explodat, au fost morți, răniți, iar Poliția a deschis focul considerând că totul era opera anrahiștilor. S-au operat arestări iar în iunie-iulie, au fost procesele soldate cu ani grei de temniță.
Sindicatele (unions) din SUA, American Federation of Labour-AFL au început o luptă pentru eliberarea celor arestați, solicitând sprijin internațional. Socialiștii europeni au fost foarte vocali și ei în statele vestice, ca de altfel și anarhiștii.
În anul 1888, s-a decis că dacă până la 1 mai 1890 muncitorii arestați nu erau eliberați, atunci să fie o grevă generală care să paralizeze producția în SUA.
La 23 iunie 1893, greviștii au fost grațiați. Congresul SUA a decis ca data de 24 iunie 1894 să fie Ziua Muncii.
Cum în Europa, socialiștii, inclusiv în România au sărbătorit la 1 mai 1890 „Ziua Internațională a celor ce Muncesc” (ulterior socialiștii români au reușit să intre în Parlament-Partidul Social Democrat al Muncitorilor din România, să se organizeze în sindicate), americanii din sindicate și federații au stabilit ca Zi a Muncii prima zi de luni a lunii septembrie, ca să evite orice legătură cu socialiștii și anarhiștii.
Muncitorii își dovediseră utilitatea în Primul Război Mondial ca truditori pe ogoare, în uzine dar și ca soldați, ceea ce a dat forță acestei categorii sociale.
De aceea, perioada interbelică, marcată de ascensiunea dictaturilor de extremă stângă și extremă dreapta a dus la cinstirea separată a Zilei de 1 Mai.
Triumful Contrarevoluției din Rusia din 25 octombrie/7 noiembrie 1917 a dus la cinstirea zilei de 1 Mai ca „Ziua Internațională a Muncii”.
Dictatorul nazist Adolf Hitler a ales ca la 1 mai 1933 să celebreze „ziua unității poporului german”, în legătură cu Noaptea Walpurgiei.
Regele Carol al II-lea a ordonat la 1 mai 1939 o mare manifestare a uniunii breslelor, care să defileze pe Calea Victoriei după o întrunire a reprezentanților breslelor la Cinematograful ARO din București. Evident, avea în vedere și comexiunea cu Ziua de Armindeni, pentru că regimul carlist a acordat atenție valorificării potențialului țăranilor și tradițiilor populare ale muncitorilor și țăranilor prin activitatea Fundațiilor Regale.
Din 1945, după instalarea comuniștilor la putere, ziua de 1 MAI a devenit „Ziua Solidarității Internaționale a celor ce muncesc” sau „Ziua Internațională a Muncii”, urmată la 2 mai de sărbătoarea tineretului muncitor.
Se observă așadar că tradițiile populare au fost corelate cu imperativele luptei politice în Europa și peste Ocean.
La ceas aniversar, pentru că Armata Română a fost în prima linie nu numai în apărarea Țării dar și în „economia națională”, la construirea marilor obiective strategice (drumuri cu apogeul reprezentat de Transfăgărășan, căi ferate, viaducte, tuneluri, canale navigabile – Canalul Dunăre-Marea Neagră, baraje (Porțile de Fier, Stânca-Costești), diguri, lacuri de acumulare) și economico-social-instituționale (complexe agro-industriale, sisteme de canalizare și irigații, cartiere de locuit, complexe minier-extractive, școli, grădinițe, spitale, unități militare, sedii de instituții- Casa Poporului, azi Parlamentul României), îmi permit să adresez cele mai alese cuvinte de respect, considerație și prețuire specialiștilor Armatei care în răstimp de pace au pus preț pe tăria brațelor și pe hărnicie, manevrând, de data aceasta, nu armele ci uneltele și utilajele de diferite tipuri, contribuind la propășirea materială și spirituală a Poporului Român și a României.
Urez de asemenea, tuturor românilor, indiferent de meridianul pe care trăiesc și muncesc să se bucure de ziua de 1 Mai, să aibă putere de muncă, să fie sănătoși, voioși și fericiți!”
Sursa foto: Facebook