Cu ocazia a 106 ani de la Unirea Basarabiei cu România, deputatul AUR de Galați, medicul Sorin Titus Muncaciu a explicat într-un comunicat, de ce, zilei de azi i se pot aplica trei semnificații.
Iată textul comunicatului:
„La 27 martie /9 aprilie 1918, Sfatul Țării de la Chișinău a votat Unirea Basarabiei cu România. Situația României în martie 1918 era încă grea. La 3 martie, Rusia Sovietică încheiase Pacea de la Brest-Litovsk prin care ieșea din Primul Război Mondial. România era redusă teritorial la Moldova, Bucureștiul fiind ocupat de armatele Puterilor Centrale (erau trupe germane, austro-ungare, bulgare și otomane). La București, funcționa un guvern colaboraționist condus de conservatorul Alexandru Marghiloman. Acesta, deși a intrat în istorie ca un guvern colaboraționist iar conservatorii au plătit mai târziu cu ieșirea din Parlament prețul apartenenței la Puterile Centrale, a ținut legătura cu Guvernul României de la Iași, care se afla acolo alături de Regele Ferdinand și de Parlament. Puterile Centrale au fost de acord ca România să se unească atunci, în 27 martie/9 aprilie cu Basarabia, pentru ca apoi să impună pacea separată dură de la București din 7 mai 1918, în care România urma să rămână fără cretele Carpaților, fără Dobrogea și cu economia controlată de Germania până în 2008.
Totuși, Parlamentul de la Iași nu a ratificat această pace, fapt recunoscut la Conferințele de Pace de la Paris din 1919-1920. În ciuda tragicei situații în care era România, Unirea Basarabiei cu România era primul pas spre România Mare care se va constitui după înfrângerea treptată a Puterilor Centrale, capitularea aliaților Germaniei și reintrarea României în război contra Germaniei.
La 27 martie 1923, Senatul României adopta Constituția din 1923, pe care Camera Deputaților o adoptase cu o zi înainte. Constituția din 1923 a fost publicată în „Monitorul Oficial” nr.282 din 29 martie 1923. Avea 8 titluri, 138 articole, din care 78 erau de fapt din vechea Constituție de la 1866. Înlocuită la 1938 de Constituția lui Carol al II-lea, Constituția din 1923 va fi repusă parțial în vigoare în 1940 și până în 1948. În ciuda faptului că nu a fost suficient gândită pentru a combate eficient pericolul totalitarismului, Constituția din 1923 rămâne practic cel mai elaborat act legislativ fundamental al perioadei interbelice.
La 27 martie 2022, Partidul AUR își alegea prima oară, prin alegeri interne democratice, în cadrul unui congres al partidului, un lider, în persoana co-președintelui de la acea dată, George Simion, care a devenit președintele AUR.
În cei doi ani care s-a scurs de la acest congres, AUR a urcat în sondaje, iar PSD și PNL, de frică, s-au comasat!
AUR s-a implicat în inițiative legislative concrete, acțiuni civice de demascare a abuzurilor autorităților, de stopare a furturilor de lemn, de împădurire a zonelor defrișate, prin acțiuni parlamentare destinate demascării abuzurilor petrecute în pandemie, conștientizării abuzurilor legislative ale actualei coaliții de guvernare.
Așadar, în această zi, cu triplă semnificație, gândurile mele bune se îndreaptă spre dumneavoastră alegătorii și vă urez să vă bucurați de această zi istorică pentru România!”
Sursa foto: Facebook
