În fiecare an, pe 14 octombrie, creștinii ortodocși o sărbătoresc pe Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iași, cunoscută drept Ocrotitoarea Moldovei și una dintre cele mai iubite sfinte ale poporului român. Ziua ei este una încărcată de rugăciune, dar și de numeroase tradiții și interdicții, păstrate cu sfințenie din generație în generație.
Printre cele mai cunoscute obiceiuri se numără interdicția de a spăla și a coase, reguli care au devenit simboluri ale respectului și evlaviei față de sfântă. Dar de unde provin aceste credințe și ce semnificație au ele?
✝️ Cine a fost Sfânta Parascheva și de ce este sărbătorită
Sfânta Parascheva s-a născut în secolul al XI-lea, în Tracia (astăzi Turcia), într-o familie creștină evlavioasă. De la doar 10 ani, și-a arătat dragostea față de Dumnezeu, dăruind hainele sale celor săraci și alegând o viață de rugăciune și post.
După moarte, trupul ei a rămas neputrezit – un semn al sfințeniei – iar moaștele au ajuns la Iași în anul 1641, aduse de domnitorul Vasile Lupu. De atunci, milioane de oameni vin să se închine la racla sfintei, cerându-i ajutorul în necazuri și suferințe.
🕊️ O zi a liniștii și a curățeniei sufletești
În tradiția românească, ziua Sfintei Parascheva este considerată una a rugăciunii, a postului și a păcii.
Oamenii lasă deoparte grijile lumești și se concentrează asupra sufletului. Se spune că, în această zi, cerurile se deschid și rugăciunile sunt ascultate.
De aceea, orice muncă fizică era oprită, iar femeile, în special, respectau cu strictețe anumite interdicții, printre care spălatul rufelor și cusutul.
🚫 De ce nu se spală de Sfânta Parascheva
Una dintre cele mai cunoscute reguli populare spune că nu este voie să speli rufe în ziua de 14 octombrie, fie la râu, fie acasă. Această interdicție are rădăcini adânci în credința populară și poartă mai multe semnificații.
🔹 1. Respect față de sfântă
Se crede că apa este sfințită în această zi și că spălatul hainelor ar însemna profanarea ei. În unele zone din Moldova, femeile spuneau:
„Apa de Sfânta Parascheva spală păcatele, nu hainele.”
Prin urmare, spălatul era privit ca un gest de lipsă de evlavie, un semn că omul nu respectă ziua sfintei.
🔹 2. Zi de odihnă sufletească
În credința veche, se spunea că apa folosită la spălat „tulbură liniștea sfintei”, iar femeile care nu respectă această interdicție pot avea necazuri, boli sau pagube în casă.
Ziua era dedicată rugăciunii, nu treburilor casnice. Spălatul rufelor simboliza grijile materiale, iar această zi era menită eliberării de ele.
🔹 3. Legătura cu tradiția postului și a curățeniei interioare
În loc să curețe hainele, oamenii erau îndemnați să-și curețe sufletul prin spovedanie, rugăciune și milostenie.
Povățuirile bătrânilor spuneau:
„Nu spăla cămașa, spală inima.”
Astfel, interdicția nu are doar o conotație practică, ci mai ales una spirituală.
🧵 De ce nu se coase de Sfânta Parascheva
La fel de cunoscută este și interdicția de a coase, tricota sau toarce.
În credința populară, firul și acul simbolizează firele vieții, iar cusutul în ziua sfintei înseamnă „a încurca soarta” sau „a lega norocul”.
🔹 1. „Acul aduce lacrimă”
Se spunea că femeile care cos în această zi „îi înțeapă inima sfintei” sau „își cos necazul”.
Cusutul, un gest aparent banal, era privit ca o lucrare lumească nepotrivită într-o zi în care se cere liniște și rugăciune.
🔹 2. Respectul pentru sărbătoare
Femeile evlavioase nu atingeau acul, fusul sau andrelele. Toate uneltele de lucru erau puse deoparte.
În unele sate, aceste obiecte erau chiar învelite într-o pânză albă, ca simbol al curățeniei și al păcii din gospodărie.
🔹 3. Pedeapsa pentru cele neascultătoare
Bătrânii povesteau că femeile care au cusut sau au spălat în ziua Sfintei Parascheva s-au îmbolnăvit sau au avut necazuri.
Era o modalitate prin care comunitatea păstra disciplina spirituală și respectul pentru valorile creștine.
🌿 Alte lucruri care nu se fac în această zi
Pe lângă spălat și cusut, tradiția interzicea și alte activități considerate nepotrivite pentru o zi sfântă:
- Nu se lucrează la câmp, pentru că pământul trebuie să se odihnească.
- Nu se face curățenie generală – mătura și cârpa se lasă deoparte.
- Nu se aruncă gunoiul sau cenușa, căci „pleacă norocul din casă”.
- Nu se ceartă și nu se bârfește – orice vorbă rea spusă în această zi „se întoarce de trei ori asupra celui care o rostește”.
Toate aceste reguli aveau scopul de a opri ritmul vieții cotidiene și de a transforma ziua de 14 octombrie într-o zi de liniște, rugăciune și armonie.
🕯️ Ce fac credincioșii în schimb
În loc să lucreze, oamenii se dedicau faptelor bune și rugăciunii.
- Mergeau la biserică, participând la Sfânta Liturghie și aprinzând lumânări pentru sănătate.
- Dădeau de pomană – colaci, fructe, plăcinte de post sau o cană cu vin.
- Se rugau Sfintei Parascheva, cerând ajutor pentru pace în casă și spor în viață.
- Femeile în vârstă povesteau copiilor despre viața sfintei, ca să învețe ce înseamnă credința și bunătatea.
În unele sate, se spunea că cine respectă aceste tradiții „nu va duce lipsă de bine tot anul”.
🌧️ Semne și superstiții legate de vreme
Ziua de 14 octombrie era și un hotar între toamnă și iarnă.
Bătrânii credeau că vremea de atunci prevesteste iarna:
- dacă plouă, iarna va fi blândă și bogată;
- dacă e senin și cald, iarna va fi grea;
- dacă bate vântul, semn că Sfânta „își scutură vălul” și anunță frigul.
Chiar și aceste semne erau privite cu respect – se spunea că ele sunt „vorbele sfintei către lume”.
💬 Semnificația spirituală a interdicțiilor
Mulți se întreabă astăzi dacă aceste interdicții mai au sens într-o lume modernă. Răspunsul este simplu: da, dacă le înțelegem simbolic.
A nu spăla sau a nu coase nu înseamnă doar a evita o activitate, ci a-ți oferi un moment de repaus spiritual, o zi în care te desprinzi de rutina zilnică și îți îndrepți gândurile către credință.
Sfânta Parascheva este un model de modestie și rugăciune, iar respectarea acestor tradiții înseamnă a urma exemplul ei – a lăsa deoparte lumea pentru o clipă și a asculta glasul sufletului.
