Comunicatul LADPM dedicat Zilei Naționale a României – 1 Decembrie 2024 are următorul text:
„Frați Români!
Acum 106 ani, la 1 Decembrie 1918, 1228 delegați votau Unirea Transilvaniei, Maramureșului, Crișanei cu România. 200 000 oameni erau adunați pe legendarul Câmp al lui Horea, sprijinind votul delegaților în urale. Președinte al Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia a fost Gheorghe Pop de Băsești!
Frați Români!
În 25 octombrie 2024, rspectiv 29 noiembrie 2024, LADPM , alături de SCMD, ROMIL, ANCMRR, SAOPSN, AORR, AMVVD, FSANP, SNAP precum și de sindicateleprietene din Confederația Sindicală Națională Meridian, sub deviza „Dreptate pentru Rezerviști” a organizat proteste gigantice în Piața Victoriei!
Le-am arătat politicienilor români care și-au bătut joc de rezerviștii structurilor de apărare, ordine publică, siguranță națională, că nu mai putem tolera disprețul și indiferența lor. Cutremurul pornit de acțiunile noastre de protest nu va mai putea fi oprit.
Am dat în judecată Avocatul Poporului pentru încercarea ilegală și nedemocratică de a contesta la CCR o lege adoptată de Parlamentul României! Plângerea penală depusă la ICCJ a fost preluată de către Curtea de Apel București!
Astăzi, ca acum 106 ani, românii votează pentru unitate, suveranitate, independență! Votează ca să se facă auziți: Suntem români în Europa nu cetățeni de mâna a treia în Europa! Suntem români demni care am răspuns prezent când Țara ne-a chemat sub Drapel!
Rememorez cuvintele diplomatului Lucian Blaga, așternute pe hârtie ca amintire perpetuă a actului de la 1 Decembrie 1918:
„Pentru marea, istorica Adunare Naţională de la Alba Iulia, unde s-a hotărât alipirea Transilvaniei la patria-mamă, n-a fost nevoie de o deosebită pregătire a opiniei publice. Pregătirea se făcuse vreme de sute de ani. În dimineaţa zilei de 1 Decembrie, ca la un semnal, lumea românească a purces spre Alba Iulia (spre Bălgrad, cum îi spuneam noi (…) pe jos și cu căruţele. Am renunţat la călătoria cu trenul, căci până la Alba Iulia nu erau decât 16 km.
Era o dimineaţă rece, de iarnă (…). Pe o parte a şoselei se duceau spre Alba Iulia, scârţâind prin făgaşele zăpezii, căruţele româneşti. Buchete de chiote și bucurie, alcătuind un singur tir, iar pe cealalaltă parte se retrăgea, în aceeași direcţie, armata germană ce venea din România, tun după tun, ca nişte pumni strânşi ai tăcerii. Soldaţii germani, fumegând liniştiţi din pipe, se uitau miraţi după căruţele noastre grăbite. (…). Uite, îi spun lui Lionel: (fratele diplomatului – n.a.) așa – prin ger și zăpadă – se retrăgea pe vremuri Napoleon.
La Alba Iulia nu mi-am putut face loc în sala Adunării. Lionel, care era în delegaţie, a intrat. Am renunţat cu o strângere de inimă și mă consolam cu speranţa că voi afla de la fratele meu cuvânt despre toate. Aveam în schimb avantajul de a putea colinda din loc în loc, toată ziua, pe câmpul unde se aduna poporul. Era o roire de necrezut. Pe câmp se înălţau, ici-colo, tribunele de unde oratorii vorbeau naţiei. Pe vremea aceea nu erau microfoane, încât oratorii, cu glas prea mic pentru atâta lume, treceau de la o tribună la alta. În ziua aceea am cunoscut ce înseamnă entuziasmul naţional, sincer, spontan, irezistibil, organic, masiv, al oratorilor de la tribună…
Seara, în timp ce ne întorceam cu aceeași trăsură la Sebeș, atât eu cât și fratele meu ne simţeam purtați de conştiinţa că pusesem temeiurile unui alt Timp cu toate că n-am făcut decât să „participăm”, tăcuţi şi insignifianţi, la un act ce se realiza prin puterea destinului.
Când am trecut prin Lancrăm, satul natal, drumul ne ducea pe lângă cimitirul, unde, lângă biserică, tata își dormea somnul sub rădăcinile plopilor, zgomotul roţilor pătrundea, desigur, până la el și-i cutremura oasele. Ah, dacă ar ști tata ce s-a întâmplat, zic eu fratelui meu întorcând capul spre crucea din cimitir (…) Când dăm să ieşim din sat, numai ce auzim dintr-o curte, neaşteptat, în noapte, un strigăt de copil: „Trăiască România dodoloață!”
Astăzi, suntem demnii urmași ai românilor care au făcut atunci Unirea!
Dar 1 Decembrie 1918 mai înseamnă ceva! Regina Maria și Regele Ferdinand reintrau în Bucureștii de unde trupele de ocupație se retrăgeau în dezordine. Românii cu mic cu mare îi ovaționau pe drumul de la Gara Băneasa până la Palatul Regal, în fața actualului Minister de Interne.
Astăzi, prin vot, partidele politice care și-au vândut țara din Parlament, înșelând încrederea românilor își vor primi binemeritata răsplată a trădării lor. din partea noastră a tuturor! Vor sta în afara Parlamentului unde vor medita, dacă mai au un dram de conștiință la nedreptățile făcute românilor!
Am arătat că se poate, asemeni versurilor:
„Căci luptători de frunte suntem noi
Și viță de eroi, de bravi eroi”
În duhul lui Horea, Cloșca și Crișan, în duhul Măriei Sale Iancu, să le transmitem politicienilor români un mesaj, mesajul comandantului de panduri Tudor Vladimirescu! Dragi politicieni, de câte ori veți încerca să vă bateți joc de noi, „ne vom întoarce ca frunza și ca iarba primăverii!
La Mulți Ani, Români!
La Mulți Ani România!
Președintele LADPM!
Comisar -șef (r) Avocat Petrică Dima”
Sursa foto: Arhivă
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți F5xMedia și pe 